Soarta unui jurnalist începător în Moldova

Soarta unui jurnalist începător: „moare de foame” câțiva ani scriind corect și echidistant într-o redacție independentă, sau se distrează în cluburi și merge prin vacanțe… dar trebuie să lustruiască imaginea pătată a unor politicieni corupți, în redacții colorate.

breaking-news

Peste 90 la sută dintre cei care se apucă de jurnalism se văd prezentatori TV. Dintre aceștia doar câțiva ajung unde și-au propus, alții se pierd pe drum, unii fac toată viață reporterie, iar cei care înțeleg că din munca asta nu devii milionar se reorientează spre alte domenii. Despre fetele care ajung pe sticlă, invidioșii, și nu numai, spun c-ar fi trecut mai întâi prin patul angajatorilor, despre băieți n-am auzit astfel de zvonuri, dar nu bag mâna-n foc că n-ar fi…🙂

Jurnaliștii și cei de la coada vacii

„De ce eu cu două facultăți, traininguri și practică peste hotare, trebuie să mă înjosesc în fața cuiva, care a stat toată viața la coada vacii, pantru ca să-mi răspundă la câteva întrebări în fața camerei. Unii încep să vorbească urât (licențios), alții te împing, îți darâmă camera… Mai bine nu fac jurnalism toată viața decât să fac așa ceva”, mi-a spus recent o cunoștință, față de care am tot respectul și care m-a inspirat să scriu aceată postare.

Înveți una și faci alta

În acest an am avut onoarea să absolvesc Școala de Studii Avansate în Jurnalism, un proiect împlementat cu succes acum opt ani de către centrul de Jurnalism Independent din R. Moldova. În această postare nu voi spune cât de bine sau cât de greu a fost la școală, ci voi încerca să prezint ce opțiuni au tinerii jurnaliști care recent au terminat studiile și urmează să-și găsească un loc de muncă.

Atât la facultățile de jurnalism, cât și la școlile, sau cursurile specializate, instructorii învață studenții să facă o muncă de calitate, să țină cont de etică, să abordeze cel puțin două surse, să nu divulge sursa chiar și cu riscul că va ajunge după gratii și multe altele. În realitate însă, lucrurile stau altfel. Redacțiile se luptă pentru vizualizări și de aceea jurnaliștii pun accent pe operativitate și nu pe calitate, prezintă informații discreditoare fără replica sursei vizate, fac știri despre înmormântări, violuri și omoruri pentru ca cei care stau în fața televizoarelor, sau citesc, să se bucure (inconștient) de nenorocirile altora. În presă se fac și multe alte porcării pe care nu vreau să mă apuc să le înșir aici.

Alternative de angajare

1. Un proaspăt absolvent de la jurnalism se poate angaja la un poste de televiziune de partid, unde din start își pătează imaginea și-și compromite numele. Asta se întâmplă pentru că la noi prea multă presă merge mână-n mână cu politicul. În schimb aici are un avantaj, primește un salariu decent, care-i permite să-și acopere cheltuielile necesare (o perioadă). Pentru cele câteva mii de lei pe lună, jurnalistul începător va trebui să pună accentele exact cum îi dictează șefii, iar peste o perioadă de timp acesta-și va pierde capacitatea sa critică și nu va mai avea propria părere (pe care probabil o avea la început). Prin urmare va ajunge doar un purtător de microfon.  Se știe însă că presa de partid nu are o viață lungă, iar peste o bucată de timp jurnalistul rămâne pe stradă și nu mai trebuie nimănui.

2. O altă variantă pentru absolvent este ca acesta să meargă la cele câteva instituții de presă independente. Acolo însă îl așteaptă o perioadă lungă de voluntariat, pentru că de regulă acestea cam mor de foame și trăiesc de la o lună la alta din publicitatea (puțină) pe care o au, sau din granturile pe care le mai câștigă din când în când. Deci, aici jurnaliștii începători vor putea face jurnalism de calitate, dar riscă să n-aibă ce mânca. Instituțiile media care sunt independente și bogate au nevoie de jurnaliști foarte rar, iar de începători și mai rar. Însă presa independentă și cu bani din R. Moldova poate fi numărată pe degete.

3. O altă soluție pentru jurnaliștii boboci poate fi oportunitatea de a se angaja la un post TV care recent se lansează și încă chipurile nu se cunoaște cine este proprieterul (adevărat) și care este funcția canalului în prag de alegeri. De regulă primele câteva luni asemenea instituții au bani și plătesc angajații binișor, ulterior multe lucruri se pot schimba.

Pseudo jurnaliștii

În ultima perioadă văd tot mai mulți „pseudo jurnaliști” care umblă din redacție în redacție. Mai mult de trei luni nu stau nicăieri, strică relațiile cu toată lumea și tot așa mai departe. Iată din cauza acestor categorii de oameni majoritatea angajatorilor au o atitudine urătă față de oamenii care vin la interviuri de angajare sau stagii de practică. Despre „șefii” din redacții tot se poate de scris multe. „Mulți se comportă ca niște zei, chiar dacă au fost și ei jurnaliști începători și știu ce înseamnă o atitudine parșivă față de oameni”, îmi spunea o fostă colegă.

P.S. E greu să fii jurnalist începător în R. Moldova și în genere e greu să fii tânăr și fără experiență aici la noi, indiferent de specialitate.

Dorin Galben

4 thoughts on “Soarta unui jurnalist începător în Moldova

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s