O țară de monopoluri

Imagine

Moldova – țara monopolurilor.

Am citit chiar acum aici cazul unui tată care s-a pomenit în mijlocul iernii, cu 2 copii de 2 luni, fără curent electric, din cauza că în Moldova este monopol la acest capitol. Bărbatul va da în judecată Red Union Fenosa din cauza că l-a deconectat de la energie electrică fără să-l anunțe cumva, iar factura l-a indus în eroare. El prezintă drept exemple situațiile din alte state, în special state din UE, unde companiile de acest gen își respectă clienții, nu-i deconectează aiurea, state unde oamenii nu se pomenesc fără curent la minus 15 grade Celsius, state în care furznizorii de energie electrică au concurență (în naivitatea mea nici nu știam că există state în care furnizorii de curent concurează).

În Moldova este monopol nu doar la furnizarea de curent. La gaz tot e monopol, e monopolul rușilor, care își țin mâna încleștată pe gâtul țării și dacă nu le place ceva încep a o strânge până Moldova cedează.

Mai rău e că lucrătorii de la aceste companii preiau comportamentul șefilor, comportament bădărănesc, lipsă de umanitate, totul birocratic, și pot să lase 2 copii de 2 luni să înghețe (la propriu) de frig fiindcă părinții nu au înțeles factura. Cu Red Union Fenosa am avut o singură problemă, după ce câteva luni îmi venea factura de 190 de lei, la un moment dat mi-a venit una de 700 de lei. Când am solicitat să fie verificat sistemul am fost anunțată că dacă electricianul lor nu găsește nimic eu voi trebui să achit deplasarea și munca acestuia. Da, nu am încredere în „specialiștii” moldoveni. Și am bănuit că mai degrabă nu va găsi nimic decât să se complice să demonstreze că un vecin fură energie și o transferă la contorul meu, așa că am renunțat și am achitat suma care a venit.

Monopol mai este și în transport, mai ales în satele mici și îndepărtate de centrele raionale. Acolo unde circulă doar un microbuz sau un autobuz șoferul este un fel de rege. E obligat de autorități să se deplaseze pe o anumită rută și i se stabilește prețul tot de către autorități. Cu toate acestea, șoferul decide singur dacă să treacă pe la toate stațiile din sat sau oamenii să se „care” pe ei și bagajele din toate marginile spre o singură stație. Totodată, șoferul decide cât trebuie călătorii să achite pentru bilet în caz că lui i se pare că a înconjurat prea mult fiindcă drumul nu a fost curățat de zăpadă.

„Civilizația” ajunge mai greu la noi. Deși unele lucruri se schimbă, cu monopoliștii încă nu ne-am învățat să luptăm. Le-aș sugera autorităților să lupte și cu monopolul pentru a ajuta oamenii să se simtă mai aproape de UE. Nu are nevoie nana Ileana din satul Chetrișica Nouă sau moș Tudose din comuna Valea Adâncă să i se spună despre beneficiile apropierii de UE. Ei au nevoie să simtă aceasta când plătesc facturile, când pot aștepta autobuzul la stația care e mai aproape de casă, când nu stau cu frica în sân că dacă îi supără pe ruși li se oprește gazul, li se întoarce vinul acasă etc.

Mariana Galben

P.S.: Eu sper că apropierea de UE ne va ajuta să scăpăm și de monopoliști, iar afaceriștii moldoveni vor învăța să aibă mai mult respect pentru fiecare client.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s