„Dacă acum ar fi alegeri, cu cine ai vota?”. „Cu bolşevicii”.

„Încă n-o murit aşela?”

Pe aşela l-am văzut la balconul unui salon de la Spitalul de Urgenţă. Uscat ca un chibrit ars, şedea băgat într-un scaun, cu trei pachete de ţigări goale în faţă, dar cu o ţigară în gură. Când l-am întrebat ce nevoie l-a adus acolo, s-a gândit mult până să-mi răspundă: „M-o bătut nepotu’…”. Trist şi tăcut, mă privea parcă speriat.

Am tăcut amândoi o habă de vreme, ne-am mai scrutat cu privirile, ca să nu murim de plictiseală, până când el a rupt tăcerea:

„La mine vine Dima…”.

Cine-i Dima numai aşela ştie, dar, ca să nu tac, am zis că Dima e bravo.

„Şi femeia o venit o dată – mi-o adus tapociki”. Şi aici, am crezut necesar să confirm că are o femeie de aur, dar nu l-a mişcat deloc. Faţa îi era ca de piatră. Cred că nu avea niciun ciot de dinte, fiindcă vorbea pe neînţelese. Parcă era un mort care se învăţa încetişor să vorbească…

Şi atunci s-a deschis uşa salonului şi a intrat o infirmieră zglobie, cu o mătură cât ea de mare în mână, şi a privit agitată în jur.

„Unde-i?”.

Nu ştiam pe cine caută şi i-am zâmbit.

„O murit?”.

Probabil…

„Cine l-a luat?”.

Îngerii, se vede că…

Habar nu aveam despre cine mă întreabă şi mă mulţumeam s-o ascult. A fost de ajuns ca aşela să bolmojească ceva şi lucrurile s-au lămurit. Femeia a tresărit şi, supărată, a strigat:

„Încă n-o murit aşela?!! Oamenii normali mor, dar aşela nu moare…”.

Aşa am aflat că solitarul meu proaspăt prieten este nenormal…

„Tu cu cine ai votat, măi?”, l-am ispitit, după ce am rămas iar singuri.

„Când?”.

„La alegeri”.

„La care alegeri?”.

„La ultimele, când am ales primarul”.

„Când a fost asta?”.

„Acum vreo lună”.

„Aaaaaaa… Cu bolşevicii”.

„De ce, măi?”.

„Nu ştiu. M-am gândit că o să fie mai bine…”.

„Da la alte alegeri cu cine ai votat?”.

„Cu bolşevicii”.

„S-a schimbat ceva spre bine?”.

„Nimic”.

„Voronin îi bun?”.

„Nu”.

„Dacă acum ar fi alegeri, cu cine ai vota?”.

„Cu bolşevicii”.

„De ce?”.

„Poate o fi mai bine”.

„Îţi place Dodon sau Chirtoacă?”.

„Nu ştiu cine-s”…

„Despre Filat ce crezi?”.

„Şi-nsamnă asta?”.

„Vlad Filat, care acum conduce Moldova”.

„Care Pilat? Pilat o murit”…

Recomand Partidului Comuniştilor să înalţe la sediul formaţiunii, alături de bustul liderului bolşevic, monumentul lui aşela, ca simbol sacru al electoratului comunist. S-ar putea scrie şi o poveste despre aşela, care n-a mâncat de câteva zile şi n-a zâmbit de câteva decenii, dar care, atunci când bate ceasul alegerilor, se scoală şi merge disciplinat la votare, unde pune ştampila în dreptul secerii şi a ciocanului. El mai mult nu ştie nimic, pentru el nimic nu mai contează. El crede că o fi mai bine, deşi ştie că niciodată n-o mai fi… Pe de o parte, acest lucru ar atrage de partea lui Voronin toţi boschetarii şi vagabonzii Moldovei, iar pe de altă parte, ar dezmetici alegătorii tineri.

Vom avea de câştigat cu toţii.

Un articol de: Pavel Păduraru

Primul articol preluat în totalitate și necomentat de către noi.

2 thoughts on “„Dacă acum ar fi alegeri, cu cine ai vota?”. „Cu bolşevicii”.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s